Harta clientelismului politic. Cum s-au împărțit partidelor 7 miliarde de lei din banii care trebuie folosiți doar în situații „urgente” sau „neprevăzute”

În ultimii patru ani, guvernele aflate la putere au mărit sumele alocate din Fondul de Rezervă chiar și de 15 ori. Banii veniți din acest fond ar trebui, conform legii, folosiți „pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar”, dar au fost direcționați către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) care i-a împărțit apoi autorităților locale în baza unui ordin de ministru. Astfel, în perioada august-decembrie 2014, MDRAP a beneficiat de mai multe suplimentări de buget, guvernul publicând în această perioadă cinci HG, toate aprobate prin decizia ministrului dezvoltării regionale de la acea dată, adică Liviu Dragnea.

Instituția care se ocupă cu auditarea acestor fonduri este Curtea de Conturi care, de altfel, în rapoartele publicate în ultimii ani, menționa că notele de fundamentare ale hotărârilor de guvern prin care au fost alocați acești bani nu au demonstrat decât parțial urgența. Pe scurt, Curtea de Conturi a ramarcat că fondul de rezervă este „o modalitate de a suplimenta bugetele unor ordonatori de credite fără a fi nevoie de aprobarea Parlamentului, funcționând practic ca un buget paralel fără control parlamentar”.

Figura 1: Sumele totale primite de partide în perioada iunie 2012 – decembrie 2015 (Sursa: Raportul „Clientelismul Politic 2012 – 2016″)

PSD a primit 58% din suma totală atribuită direct de Guvern către autoritățile locale

Suma totală primită de partide de la bugetul de stat în perioada iunie 2012 – decembrie 2015 a fost de aproximativ 7 miliarde de lei. Din acești bani, cei mai mulți au mers la PSD, căruia i-au fost alocate circa 4,600,000,000 de lei, mai mult decât dublu față de PNL-ul care a primit puțin peste 1,666,000,000 lei, și la mare distanță de PDL, care a beneficiat de 311,699,175,9 lei. În total, 80% din acești bani au fost alocați în perioada 2014 – 2015.

Proporția fondurilor alocate partidelor din teritoriu de către Guvern s-a modificat semnificativ mai ales după OUG 55 din septembrie 2014, atunci când 552 de primari, 4.607 consilieri locali și 184 de consilieri județeni au migrat de la un partid la altul, cel mai avantajat de această hotărâre fiind PSD-ul.

Repartizarea fondurilor poate fi corelată și cu această migrație, iar rezultatele raportului Expert Forum arată că social-democrații au fost, mai ales după migrația aleșilor locali, cei mai avantajați. Astfel, din Fondul de Rezervă al Guvernului, PSD a primit aproape 58% din suma totală atribuită direct către autoritățile locale prin HG. Înainte de Ordonanța privind migrația, PSD a primit 10% din total, iar sumele au crescut semnificativ după lunile septembrie-octombrie ale anului 2014, atunci când social-democrații din țară au primit de la centru 47% din fondurile totale. Tot în această perioadă, în urma Ordonanței 55, 450 de edili, mare parte proveniți din PNL și PDL, au trecut la PSD. Cu toate că numărul primarilor social-democrați a crescut după septembrie 2014 cu un procent aproximativ de 1,5%, sumele alocate partidului au fost mai mari cu 2,4%. În clasamentul privilegiaților, PSD este urmat de PNL, cu 26% din suma totală alocată partidelor, și de PDL, cu 4% din efectivele Fondului de Rezervă.

Suma pe cap de locuitor/partid/înainte și după migrație/toate fondurile (Sursa: Raportul „Clientelismul Politic 2012 – 2016″)

Tot PSD-ul a fost cel mai avantajat și de pe urma banilor alocați prin Programul Național de Dezvoltare Locală, de unde a încasat în total 65,46% din fondurile la nivel național. Mari diferențe se remarcă și de această dată în ceea ce privește fondurile trimise către pesediștii din țară după Ordonanța privind migrația, pentru că din procentul menționat 52% au fost primiți după luna octombrie 2014, adică în plin val de migrație a aleșilor locali. Nici liberalii nu stau prost când vine vorba de bani primiți de către autoritățile locale, 20,49% din totalul fondurilor mergând către PNL. Aceeași tendință de creștere a sumelor după migrația primarilor este prezentă și aici, pentru că PNL-ul a primit după octombrie 2014 de două ori mai mulți bani decât în cursul întregului an.

Dincolo de datele care arată că, în total, în perioada 2012-2016 PSD-ul a fost cel mai avantajat în ceea ce privește banii suplimentari obținuți de la Guvern, rezultatele au arătat că, de fapt, social-democrații au primit în fiecare an mai multe fonduri. Cea mai evidentă creștere menționată în raportul Expert Forum este în a doua jumătate a anului 2014, după migrația aleșilor locali, când 1121 de comune conduse de primari social-democrați au primit fonduri de la centru. Creșterea a fost din ce în ce mai vizibilă de la an la an, numărul dublându-se la finalul lui 2014 față de prima jumătate a anului, atunci când au primit bani 584 de primării.

Un indicator important al clientelismului poate fi și creșterea sumei de bani pe care o primesc primăriile unde edilii au schimbat partidul. Astfel, în cele mai multe dintre cazuri, primăriile au primit mai mulți bani în perioada noiembrie 2014 – decembrie 2015, comparativ cu intervalul iunie 2012 – octombrie 2014. Sumele alocate după „Ordonanța lui Dragnea” au fost, în general mai mari, uneori chiar duble față de cele furnizate înainte de aceasta.

PSD-ul – campion și la fondurile pentru județe

În ceea ce privește banii primiți la nivel de județ, tot PSD-ul conduce lista zonelor care au primit cele mai multe fonduri din partea Guvernului. Din primele zece județe din top, șapte au fost conduse de președinți de consilii județene de la PSD, celelalte trei fiind conduse de PNL. Cei mai mulți bani au primit județele Giurgiu, Vâlcea, Tulcea și Bistrița Năsăud.

Figura 5: Top județe/cap de locuitor – fără sumele alocate CNI și ANL (Sursa: Raportul „Clientelismul Politic 2012 – 2016″)

La nivel de comune, raportat la numărul de cetățeni, din primele 15 comune, zece au avut primari PSD, iar la nivel general, din primele 1000 de comune care au primit în această perioadă bani de la Palatul Victoria, mai mult de două treimi au fost social-democrate, pe locul doi fiind PNL-ul, cu 300 de localități. Legat de problema migrației primarilor, din aceste 1000 de comune, 142 au fost conduse de primari care au venit la PSD dintr-un alt partid, după celebra Ordonanță 55. Raportul Expert Forum arată că majoritatea dintre aceștia au primit mai mulți bani după migrație, chiar și de 111 ori mai mulți, cum s-a întâmplat, de pildă, în comuna Poiana din Dâmbovița.

Dintre municipiile din România, nouă dintre primele care au luat bani au fost conduse de lideri PSD (doi dintre ei fiind edili migratori), iar trei de politicieni liberali. Primele cinci municipii care au primit bani de la Guvern au fost Brăila, Râmnicu Vâlcea, Sighișoara, Marghita și Satu Mare.

Sectorul 3, al doilea cel mai bogat, dar cu cei mai mulți bani din Fondul de Rezervă

Dacă ne uităm la sectoarele din București, raportul arată că distribuirea fondurilor nu s-a făcut neapărat conform cu nevoile comunității, ci mai degrabă cu alianțele politice și cu legăturile dintre edili și putere. Astfel, din cele șase sectoare ale Capitalei, cinci apar pe lista de plăți și transferuri de bani, singurul care nu a primit bani prin aceste mijloace fiind sectorul 1.

Fruntaș la sumele primite de la Guvern prin Fondul de Rezervă și alte mecanisme similare menite să acopere cheltuielile cu situații neprevăzute este Sectorul 3, condus de primarul PSD Robert Negoiță, care a primit cele mai mari sume atât ca total, cât și pe cap de locuitor. Acesta este urmat de Sectorul 4, condus în perioada analizată de Cristian Popescu Piedone, a cărui orientare politică este destul de greu de conturat. În aceste condiții, Sectorul 3 a primit de 55 de ori mai mulți bani decât Sectorul 2 și de 3 ori mai mulți decât Sectorul 5, cel mai sărac din București, majoritatea sumelor fiind primite în 2014 și 2015 prin transferuri conform OUG 28/2013.

Aceste date corelate cu veniturile primăriilor bucureștene demonstrează atribuirea preferențială a acestor sume suplimentare. Raportul citat arată cum, potrivit bugetelor primăriilor din București pe anul 2016, Primăria Sectorului 3 este a doua ca venituri estimate, după Sectorul 1. La polul opus se află Primăriile sectoarelor 4 și 5, care sunt la jumătatea bugetelor din Sectoarele 1 și 3. Acest lucru arată, deci, că nu nevoile comunității sunt cele care stabilesc cum se distribuie banii de la Guvern, ci mai degrabă simpatiile politice ale primarilor.